CONSTITUTIA REPUBLICII POPULARE ROMANE din 27 septembrie 1952
Publicata pe site la data de 15 Ianuarie 2008
CONSTITUTIA REPUBLICII POPULARE ROMANE
MAREA ADUNARE NATIONALA
A REPUBLICII POPULARE ROMANE
In temeiul articolelor 38 si 104 din Constitutia Republicii Populare
Romane, publicata in Monitorul Oficial Nr. 87 bis din 13 Aprilie 1948,
Adopta urmatoarea
CONSTITUTIE
a Republicii Populare Romane
Capitol introductiv
Republica Populara Romana este un stat al oamenilor muncii de la orase si
sate.
Republica Populara Romana a luat nastere ca urmare a victoriei istorice a
Uniunii Sovietice asupra fascismului german si a eliberarii Romaniei de
catre glorioasa Armata Sovietica, eliberare care a dat putinta poporului
muncitor, in frunte cu clasa muncitoare condusa de Partidul Comunist, sa
doboare dictatura fascista, sa nimiceasca puterea claselor exploatatoare
si sa faureasca statul de democratie populara, care corespunde pe deplin
intereselor si nazuintelor maselor populare din Romania.
Astfel s-au putut incununa cu o victorie istorica lupta de secole dusa de
poporul muncitor roman pentru libertate si independenta nationala, luptele
eroice ale clasei muncitoare aliata cu taranimea muncitoare pentru
doborirea regimului capitalisto-mosieresc si scuturarea jugului
imperialist.
Faurirea si intarirea statului de democratie populara, prietenia si
alianta cu marea Uniune Sovietica, sprijinul si ajutorul ei dezinteresat
si fratesc asigura independenta, suveranitatea de stat, dezvoltarea si
inflorirea Republicii Populare Romane.
Fortele armate ale Republicii Populare Romane stau de straja hotarelor
tarii, suveranitatii si independentei poporului roman, securitatii sale si
pacii.
Politica externa a Republicii Populare Romane este o politica de aparare a
pacii, de prietenie si alianta cu Uniunea Republicilor Sovietice
Socialiste si cu tarile de democratie populara, o politica de pace si
prietenie cu toate popoarele iubitoare de pace.
Minoritatile nationale din Republica Populara Romana se bucura de deplina
egalitate in drepturi cu poporul roman. In Republica Populara Romana se
asigura autonomie administrativ-teritoriala populatiei maghiare din
raioanele secuesti, unde ea formeaza o masa compacta.
Prezenta Constitutie a Republicii Populare Romane consacra rezultatele
obtinute pana acum de oamenii muncii, in frunte cu clasa muncitoare, in
opera de construire a societatii socialiste in tara noastra.
Politica statului de democratie populara este indreptata spre lichidarea
exploatarii omului de catre om si construirea socialismului.
CAP. 1
Oranduirea sociala
ART. 1
Republica Populara Romana este un stat al oamenilor muncii de la orase si
sate.
ART. 2
Baza puterii populare in Republica Populara Romana este alianta clasei
muncitoare cu taranimea muncitoare, in care rolul conducator apartine
clasei muncitoare.
ART. 3
Republica Populara Romana s-a nascut si s-a intarit ca rezultat al
eliberarii tarii de catre fortele armate ale Uniunii Republicilor
Sovietice Socialiste de sub jugul fascismului si de sub dominatia
imperialista, ca rezultat al doboririi puterii mosierilor si
capitalistilor de catre masele de la orase si sate in frunte cu clasa
muncitoare, sub conducerea Partidului Comunist Roman.
ART. 4
In Republica Populara Romana puterea apartine oamenilor muncii de la orase
si sate, care o exercita prin Marea Adunare Nationala si Sfaturile
Populare.
Sfaturile Populare constituie baza politica a Republicii Populare Romane.
ART. 5
Economia nationala a Republicii Populare Romane cuprinde trei formatiuni
social-economice: formatiunea socialista, mica productie de marfuri si
formatiunea particular-capitalista.
ART. 6
Fundamentul formatiunii social-economice socialiste este proprietatea
socialista asupra mijloacelor de productie care are fie forma proprietatii
de stat (bun comun al poporului), fie forma proprietatii
cooperatiste-colectiviste (proprietatea gospodariilor agricole colective
sau a organizatiilor cooperatiste).
In formatiunea socialista a economiei nationale este lichidata exploatarea
omului de catre om.
Formatiunea socialista, careia ii apartine rolul conducator in economia
nationala a Republicii Populare Romane, constituie baza dezvoltarii tarii
pe calea socialismului. Statul de democratie populara, proclamand ca
principala sarcina a sa construirea socialismului, intareste si largeste
neincetat formatiunea socialista, asigura cresterea neintrerupta a bunei
stari materiale si a nivelului cultural al oamenilor muncii.
ART. 7
Bogatiile de orice natura ale subsolului, fabricile, uzinele si minele,
padurile, apele, izvoarele de energie naturala, caile de comunicatie de
orice fel, transportul feroviar, fluvial, maritim si aerian, bancile,
posta, telegraful, telefonul, radio-ul, mijloacele de tipar,
cinematografia si teatrul, gospodariile agricole de stat, statiunile de
masini si tractoare, intreprinderile comunale si partea nationalizata a
fondului de locuinte de la orase, constituie proprietate de stat, bun
comun al poporului.
ART. 8
Pamantul in Republica Populara Romana apartine celor ce-l muncesc.
ART. 9
Inventarul viu si mort al gospodariilor agricole colective si al
cooperativelor, productia realizata, cat si toate intreprinderile sau
constructiile ce le apartin, reprezinta proprietatea obsteasca a
gospodariilor agricole colective si a cooperativelor.
Taranii membri ai gospodariilor agricole colective au in folosinta
personala un lot de pamant pe langa casa si in proprietate personala
gospodaria de pe acest lot, casa de locuit, animalele productive, pasari,
inventar agricol marunt - in conformitate cu statutul gospodariei agricole
colective.
ART. 10
Mica productie de marfuri in Republica Populara Romana cuprinde
gospodariile taranesti mici si mijlocii, care poseda proprietate
particulara asupra pamantului bazata pe munca proprie a producatorului, ca
si atelierele meseriasilor care nu exploateaza munca altora. Statul
ocroteste dreptul de proprietate particulara asupra pamantului a taranilor
cu gospodarii mici si mijlocii, pe baza legilor in vigoare.
Statul democrat-popular sprijina pe taranii cu gospodarii mici si mijlocii
si pe meseriasi, cu scopul de a-i feri de exploatarea capitalista, de a
spori productia realizata de ei si de a ridica bunastarea lor.
ART. 11
Formatiunea particular-capitalista in Republica Populara Romana cuprinde
gospodariile chiaburesti, intreprinderile comerciale particulare, micile
intreprinderi industriale nenationalizate, bazate pe exploatarea muncii
salariate.
Statul democrat-popular realizeaza in mod consecvent politica de ingradire
si eliminare a elementelor capitaliste.
ART. 12
Dreptul de proprietate personala a cetatenilor Republicii Populare Romane
asupra veniturilor si economiilor provenite din munca, asupra casei de
locuit si gospodariei auxiliare pe langa casa, asupra obiectelor casnice
si de uz personal, cat si dreptul de mostenire asupra proprietatii
personale a cetatenilor sunt ocrotite de lege.
ART. 13
Viata economica a Republicii Populare Romane se dezvolta pe baza planului
de stat al economiei nationale, in interesul construirii socialismului,
cresterii neincetate a bunei stari materiale si culturale a oamenilor
muncii, intaririi independentei nationale a tarii si a capacitatii ei de
aparare.
ART. 14
In Republica Populara Romana, comertul exterior este monopol de stat.
ART. 15
In Republica Populara Romana munca este o datorie si o chestiune de onoare
pentru fiecare cetatean capabil de munca, dupa principiul "cine nu
munceste, nu mananca". In Republica Populara Romana se infaptuieste tot
mai larg principiul socialismului: "De la fiecare dupa capacitatile sale,
fiecaruia dupa munca sa".
CAP. 2
Oranduirea de stat
ART. 16
Regimul de stat al Republicii Populare Romane este regimul democratiei
populare, care reprezinta puterea oamenilor muncii.
ART. 17
Statul roman democrat-popular - stat unitar, suveran si independent:
a) apara independenta si suveranitatea poporului roman, cuceririle
oamenilor muncii de la orase si sate, drepturile, libertatile si puterea
oamenilor muncii, impotriva dusmanilor poporului muncitor;
b) asigura intarirea si dezvoltarea fortelor de productie ale tarii prin
industrializarea ei socialista, prin lichidarea inapoierii economice,
tehnice si culturale, prin transformarea socialista treptata a
agriculturii pe baza liberului consimtamant al taranilor muncitori;
c) organizeaza si dezvolta economia planificata, bazandu-se pe
intreprinderile de stat si cooperatiste;
d) organizeaza apararea Republicii de dusmanii externi si conduce fortele
armate ale tarii;
e) asigura securitatea interna a cetatenilor, face inofensivi si reprima
pe dusmanii poporului;
f) conduce sistemul banesc si de credite, elaboreaza si realizeaza bugetul
de stat, stabileste impozitele, taxele si veniturile necesare pentru
nevoile statului;
g) administreaza bancile, intreprinderile si institutiile de stat
industriale, agricole si comerciale;
h) conduce invatamantul public de toate gradele;
i) asigura cresterea continua a bunei stari si sanatatea maselor populare
de la orase si sate;
j) asigura dezvoltarea culturii poporului roman si a culturii
minoritatilor nationale, socialista in continut, nationala in forma;
k) vegheaza la aplicarea si respectarea Constitutiei si legilor Republicii
Populare Romane, ele fiind expresia vointei si intereselor poporului
muncitor.
Respectarea si aplicarea intocmai a Constitutiei si a legilor tarii este
datoria principala a fiecarei institutii de stat si a fiecarui cetatean,
ele fiind obligatorii pe intreg teritoriul Republicii.
ART. 18
Republica Populara Romana are urmatoarea impartire
administrativ-teritoriala:
Regiunile: Arad, Bacau, Baia Mare, Barlad, Bucuresti, Cluj, Constanta,
Craiova, Galati, Hunedoara, Iasi, Oradea, Pitesti, Ploiesti, Stalin,
Suceava, Timisoara, Regiunea Autonoma Maghiara.
ART. 19
Regiunea Autonoma Maghiara a Republicii Populare Romane este formata din
teritoriul locuit de populatia compacta maghiara secuiasca si are
conducere administrativa autonoma, aleasa de populatia Regiunii Autonome.
Regiunea Autonoma Maghiara cuprinde raioanele: Ciuc, Gheorgheni, Odorhei,
Reghin, Sangeorgiu de Padure, Sf. Gheorghe, Targu-Mures, Targu-Sacuesc,
Toplita.
Centrul administrativ al Regiunii Autonome Maghiare este orasul
Targu-Mures.
ART. 20
Legile Republicii Populare Romane, hotaririle si dispozitiile organelor
centrale ale statului sunt obligatorii pe teritoriul Regiunii Autonome
Maghiare.
ART. 21
Regulamentul Regiunii Autonome Maghiare este elaborat de Sfatul Popular al
Regiunii Autonome si supus spre aprobare Marii Adunari Nationale a
Republicii Populare Romane.
CAP. 3
Organul suprem al puterii de stat a Republicii Populare Romane
ART. 22
Organul suprem al puterii de stat a Republicii Populare Romane este Marea
Adunare Nationala a Republicii Populare Romane.
ART. 23
Marea Adunare Nationala este unicul organ legiuitor al Republicii Populare
Romane.
ART. 24
Marea Adunare Nationala are in competenta sa directa:
a) alegerea Prezidiului Marii Adunari Nationale a Republicii Populare
Romane;
b) formarea Guvernului Republicii Populare Romane;
c) modificarea Constitutiei;
d) chestiunile razboiului si ale pacii;
e) stabilirea planurilor economiei nationale;
f) aprobarea bugetului de stat, a incheierii exercitiilor bugetare si
stabilirea impozitelor si veniturilor destinate bugetului statului;
g) stabilirea numarului de ministere, denumirea, contopirea si
desfiintarea de ministere;
h) modificarea impartirii pe regiuni a teritoriului Republicii Populare
Romane;
i) acordarea amnistiei;
j) controlul general asupra aplicarii Constitutiei.
ART. 25
Marea Adunare Nationala este aleasa de catre oamenii muncii, cetateni ai
Republicii Populare Romane, pe circumscriptii electorale, cate un deputat
la 40.000 locuitori.
Marea Adunare Nationala se alege pe timp de 4 ani.
ART. 26
O lege se socoteste adoptata daca e votata de majoritatea simpla a Marii
Adunari Nationale.
ART. 27
Dupa adoptarea legilor de catre Marea Adunare Nationala, ele sunt semnate
de Presedintele si de Secretarul Prezidiului si publicate in Buletinul
Oficial al Marii Adunari Nationale.
Indeplinirea legilor adoptate de Marea Adunare Nationala este obligatorie
pentru toti cetatenii Republicii Populare Romane.
ART. 28
Sesiunile Marii Adunari Nationale se tin de doua ori pe an. Convocarea
Marii Adunari Nationale se face de catre Prezidiul Marii Adunari
Nationale.
ART. 29
Marea Adunare Nationala poate fi convocata in sesiuni extraordinare de
catre Prezidiul Marii Adunari Nationale, sau la cererea cel putin a unei
treimi din numarul total al deputatilor.
ART. 30
Marea Adunare Nationala isi alege in fiecare legislatura un Presedinte si
doi Vice-presedinti, care conduc sedintele Marii Adunari Nationale conform
cu regulamentul interior de functionare.
ART. 31
Marea Adunare Nationala valideaza mandatele deputatilor alesi.
In vederea verificarii conditiunilor in care s-a desfasurat alegerea
fiecarui deputat, Marea Adunare Nationala alege o comisie de validare.
Aceasta comisie supune raportul sau aprobarii Marii Adunari Nationale,
care hotaraste validarea sau anularea alegerii fiecarui deputat.
ART. 32
Marea Adunare Nationala poate numi comisii de ancheta si revizie in
diverse probleme.
Toate organele si functionarii de stat au obligatia sa puna la dispozitia
acestor comisii informatiile si documentele necesare.
Marea Adunare Nationala stabileste pentru fiecare comisie in parte
imputernicirile si modul ei de activitate.
ART. 33
Fiecare deputat are dreptul de a pune intrebari sau de a interpela
Guvernul ori pe ministri in parte. Guvernul sau ministrul intrebat are
obligatia de a raspunde verbal sau in scris, in termen de cel mult 3 zile.
ART. 34
Nici un deputat al Marii Adunari Nationale nu poate fi trimis in judecata
si nu poate fi arestat fara incuviintarea Marii Adunari Nationale, in
timpul sesiunilor, iar intre sesiuni - a Prezidiului Marii Adunari
Nationale.
ART. 35
Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane alege Prezidiul Marii
Adunari Nationale, compus dintr-un Presedinte, doi Vice-presedinti, un
Secretar si treisprezece membri.
ART. 36
Prezidiul Marii Adunari Nationale raspunde de toata activitatea sa in fata
Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane.
ART. 37
Prezidiul Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane are
urmatoarele atributiuni:
a) convoaca in sesiuni Marea Adunare Nationala;
b) emite decrete;
c) interpreteaza legile in vigoare in Republica Populara Romana;
d) hotaraste consultarea poporului (referendum);
e) anuleaza hotararile si dispozitiunile Consiliului de Ministri cand
acestea nu sunt conforme legilor;
f) in intervalul dintre sesiunile Marii Adunari Nationale, revoca din
functiuni si numeste ministri in Guvern la propunerea Presedintelui
Consiliului de Ministri si cu aprobarea ulterioara a Marii Adunari
Nationale;
g) instituie decoratiile, medaliile si titlurile onorifice ale Republicii
Populare Romane;
h) confera decoratiile, medaliile si titlurile onorifice ale Republicii
Populare Romane; stabileste gradele militare, rangurile diplomatice si
alte titluri speciale;
i) in intervalul dintre sesiunile Marii Adunari Nationale a Republicii
Populare Romane, la propunerea Guvernului, declara starea de razboi in
cazul unei agresiuni armate indreptate impotriva Republicii Populare
Romane sau impotriva unui alt stat, fata de care Republica Populara Romana
are obligatiuni de aparare mutuala ce decurg din tratatele internationale;
j) numeste si revoca pe comandantul suprem al fortelor armate ale
Republicii Populare Romane;
k) declara mobilizarea partiala sau generala;
l) exercita dreptul de gratiere si comutare a pedepselor;
m) ratifica si denunta tratatele internationale ale Republicii Populare
Romane;
n) acrediteaza si recheama pe reprezentantii plenipotentiari ai Republicii
Populare Romane in statele straine;
o) primeste scrisorile de acreditare si de rechemare ale reprezentantilor
diplomatici ai statelor straine, acreditati pe langa Prezidiu;
p) in interesul apararii Republicii Populare Romane sau al asigurarii
ordinii publice si securitatii statului, proclama in unele localitati sau
pe intreg teritoriul tarii starea exceptionala.
ART. 38
Mandatul Marii Adunari Nationale inceteaza la expirarea termenului pentru
care a fost aleasa.
ART. 39
Dupa expirarea mandatului Marii Adunari Nationale a Republicii Populare
Romane, Prezidiul Marii Adunari Nationale fixeaza noi alegeri in termen de
cel mult trei luni, socotite de la ziua expirarii mandatului Marii Adunari
Nationale.
Prezidiul in functiune isi pastreaza imputernicirile sale pana la alegerea
noului Prezidiu de catre noua Mare Adunare Nationala a Republicii Populare
Romane.
ART. 40
In caz de razboi sau in cazul altor imprejurari exceptionale, Marea
Adunare Nationala poate sa-si prelungeasca mandatul pentru timpul cat va
dura starea exceptionala.
ART. 41
Marea Adunare Nationala nou aleasa este convocata de catre Prezidiul in
functiune, in termen de cel mult trei luni dupa alegeri.
CAP. 4
Organele administratiei de stat ale Republicii Populare Romane
ART. 42
Organul suprem executiv si de dispozitie al puterii de stat a Republicii
Populare Romane este Consiliul de Ministri al Republicii Populare Romane.
ART. 43
Consiliul de Ministri este constituit de catre Marea Adunare Nationala a
Republicii Populare Romane si este format din:
Presedintele Consiliului de Ministri al Republicii Populare Romane;
Vice-presedintii Consiliului de Ministri al Republicii Populare Romane;
Presedintele Comitetului de Stat al Planificarii;
Presedintele Comisiei Controlului de Stat;
Ministrii Republicii Populare Romane;
Presedintele Comitetului de Stat al Aprovizionarii;
Presedintele Comitetului de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole;
Presedintele Comitetului Invatamantului Superior;
Presedintele Comitetului pentru Cinematografie;
Presedintele Comitetului pentru Arta.
ART. 44
Consiliul de Ministri este raspunzator si da socoteala de activitatea sa
in fata Marii Adunari Nationale, iar in intervalul dintre sesiunile Marii
Adunari Nationale - in fata Prezidiului Marii Adunari Nationale.
ART. 45
Consiliul de Ministri al Republicii Populare Romane emite hotariri si
dispozitii pe baza legilor in vigoare sau in vederea aplicarii lor si
controleaza executarea acestora.
ART. 46
Aplicarea hotaririlor si dispozitiilor Consiliului de Ministri al
Republicii Populare Romane este obligatorie pe intreg teritoriul
Republicii Populare Romane.
ART. 47
Consiliul de Ministri al Republicii Populare Romane are urmatoarele
atributii:
a) coordoneaza si indrumeaza activitatea ministerelor si a celorlalte
institutii subordonate lui;
b) ia masuri pentru realizarea planului economiei nationale, a bugetului
statului si in vederea consolidarii sistemului banesc si de credit;
c) ia masuri in vederea asigurarii ordinei publice, apararii intereselor
statului si ocrotirii drepturilor cetatenilor;
d) exercita conducerea generala in domeniul relatiilor cu statele straine;
e) fixeaza contingentele anuale de cetateni care urmeaza sa fie chemati la
indeplinirea serviciului militar activ; conduce organizarea generala a
fortelor armate ale tarii;
f) infiinteaza, dupa necesitati, comitete si comisii speciale, precum si
directii generale pe langa Consiliul de Ministri pentru probleme
economice, culturale, juridice si militare.
ART. 48
Consiliul de Ministri al Republicii Populare Romane poate anula ordinele
si instructiunile ministrilor neconforme legilor si hotaririlor
Consiliului de Ministri.
ART. 49
In limitele competentei ministerelor pe care le conduc, Ministrii dau
ordine si instructiuni pe baza si in vederea aplicarii legilor in vigoare,
a hotaririlor si dispozitiunilor Consiliului de Ministri, controland
executarea lor.
ART. 50
Ministerele Republicii Populare Romane sunt urmatoarele:
Ministerul Afacerilor Externe;
Ministerul Afacerilor Interne;
Ministerul Agriculturii;
Ministerul Comertului Exterior;
Ministerul Comertului Interior;
Ministerul Constructiilor si al Industriei Materialelor de Constructii;
Ministerul Cultelor;
Ministerul Energiei Electrice si Industriei Electrotehnice;
Ministerul Finantelor;
Ministerul Fortelor Armate;
Ministerul Gospodariilor Agricole de Stat;
Ministerul Gospodariei Comunale si Industriei Locale;
Ministerul Gospodariei Silvice;
Ministerul Industriei Alimentare;
Ministerul Industriei Carnii, Pestelui si Laptelui;
Ministerul Industriei Carbunelui;
Ministerul Industriei Chimice;
Ministerul Industriei Metalurgice;
Ministerul Industriei Petrolului;
Ministerul Industriei Lemnului, Hartiei si Celulozei;
Ministerul Industriei Usoare;
Ministerul Invatamantului Public;
Ministerul Justitiei;
Ministerul Postelor si Telecomunicatiilor;
Ministerul Prevederilor Sociale;
Ministerul Sanatatii;
Ministerul Securitatii Statului;
Ministerul Transporturilor.
CAP. 5
Organele locale ale puterii de stat
ART. 51
Organele puterii de stat in regiuni, raioane, orase si comune sunt
Sfaturile Populare ale oamenilor muncii de la orase si sate.
ART. 52
Sfaturile Populare se compun din deputati alesi pe timp de doi ani de
catre oamenii muncii, cetateni ai Republicii Populare Romane, din
regiunea, raionul, orasul si comuna respectiva.
Normele de reprezentare in Sfaturile Populare se stabilesc prin lege.
ART. 53
Sfaturile Populare indruma munca organelor administrative subordonate lor,
conduc activitatea locala pe taram economic si cultural, asigura
mentinerea ordinei publice, respectarea legilor si ocrotirea drepturilor
cetatenilor, intocmesc bugetul local.
ART. 54
Sfaturile Populare organizeaza participarea activa a oamenilor muncii la
conducerea treburilor de stat si obstesti si la opera de construire a
socialismului.
ART. 55
Sfaturile Populare iau hotariri si dau dispozitii in limitele drepturilor
ce le sunt acordate prin legile Republicii Populare Romane.
ART. 56
Organele executive si de dispozitie ale Sfaturilor Populare regionale,
raionale, orasenesti si comunale sunt Comitetele Executive alese de
deputatii Sfaturilor Populare si sunt alcatuite din Presedinte,
Vice-presedinti, Secretar si membri.
ART. 57
Organul puterii de stat al Regiunii Autonome Maghiare este Sfatul Popular
al Regiunii Autonome.
Organul executiv si de dispozitie al Sfatului Popular al Regiunii Autonome
Maghiare este Comitetul Executiv ales de el.
ART. 58
Sfatul Popular al Regiunii Autonome Maghiare este ales dupa normele
stabilite de lege, pe timp de 2 ani, de catre oamenii muncii din Regiunea
Autonoma, cetateni ai Republicii Populare Romane.
ART. 59
Organul executiv si de dispozitie al Sfaturilor Populare din comunele mici
este alcatuit din Presedinte, Vice-presedinte si Secretar, alesi de
deputatii Sfatului Popular respectiv.
ART. 60
Organele executive si de dispozitie ale Sfaturilor Populare dau socoteala
de activitatea lor atat Sfatului Popular care le-a ales, cat si
Comitetului Executiv al Sfatului Popular imediat superior.
ART. 61
Sfaturile Populare regionale, raionale si orasenesti organizeaza sectiuni
ale Comitetelor Executive.
Organizarea, modul de functionare si activitatea sectiunilor sunt
determinate prin lege.
ART. 62
Sectiunile Comitetelor Executive ale Sfaturilor Populare sunt subordonate
atat Sfatului Popular si Comitetului Executiv pe langa care functioneaza,
cat si sectiunii corespunzatoare a Comitetului Executiv al Sfatului
Popular imediat superior si Ministerelor respective.
ART. 63
Dupa expirarea mandatului Sfaturilor Populare, Comitetele Executive isi
pastreaza atributiile pana la constituirea noilor organe executive de
catre Sfaturile Populare nou alese.
CAP. 6
Instantele judecatoresti si procuratura
ART. 64
Justitia in Republica Populara Romana se infaptuieste de catre Tribunalul
Suprem al Republicii Populare Romane, Tribunalele regionale si Tribunalele
populare, precum si de catre instantele judecatoresti speciale, infiintate
prin lege.
Organizarea, competenta si procedura tribunalelor sunt stabilite prin
lege.
ART. 65
Tribunalele apara regimul de democratie populara si cuceririle poporului
muncitor; asigura legalitatea populara, proprietatea obsteasca si
drepturile cetatenilor.
ART. 66
Judecarea proceselor la toate instantele se face cu participarea
asesorilor populari, afara de cazurile cand legea dispune altfel.
ART. 67
Tribunalul Suprem al Republicii Populare Romane este ales de Marea Adunare
Nationala pe termen de cinci ani.
Judecatorii si asesorii populari sunt alesi in conformitate cu procedura
stabilita prin lege.
Prin lege este stabilita si numirea judecatorilor in instantele speciale.
ART. 68
In Republica Populara Romana, procedura judiciara se face in limba romana,
asigurandu-se in regiunile si raioanele locuite de populatie de alta
nationalitate decat cea romana folosirea limbii materne a acelei
populatii.
Partilor, care nu vorbesc limba in care se face procedura judiciara, li se
asigura posibilitatea de a lua cunostinta, prin traducator, de piesele
dosarului, precum si dreptul de a vorbi in instanta si a pune concluziuni
in limba materna.
ART. 69
In toate instantele judecata este publica, in afara de cazurile prevazute
de lege.
Acuzatului i se garanteaza dreptul de aparare.
ART. 70
Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.
ART. 71
Tribunalele pronunta hotaririle lor in numele poporului.
ART. 72
Tribunalul Suprem al Republicii Populare Romane exercita supravegherea
activitatii judiciare a tuturor instantelor judecatoresti din Republica
Populara Romana.
ART. 73
Procurorul General al Republicii Populare Romane exercita supravegherea
superioara a respectarii legilor de catre Ministere si celelalte organe
centrale, de catre organele locale ale puterii si administratiei de stat,
precum si de catre functionari si ceilalti cetateni.
ART. 74
Procurorul General al Republicii Populare Romane este numit de Marea
Adunare Nationala pe termen de cinci ani.
Loctiitorii Procurorului General al Republicii Populare Romane si
procurorii unitatilor locale ale Procuraturii sunt numiti de Procurorul
General pe termen de patru ani.
ART. 75
Procurorul General raspunde fata de Marea Adunare Nationala a Republicii
Populare Romane, si - in intervalul dintre sesiuni - fata de Prezidiul
Marii Adunari Nationale si fata de Consiliul de Ministri.
ART. 76
Organele Procuraturii sunt independente de organele locale,
subordonandu-se numai Procurorului General al Republicii Populare Romane.
CAP. 7
Drepturile si datoriile fundamentale ale cetatenilor
ART. 77
Cetatenilor Republicii Populare Romane le este asigurat dreptul la munca,
adica dreptul de a capata o munca garantata si platita potrivit cu
cantitatea si calitatea ei.
Dreptul la munca este garantat prin existenta si dezvoltarea formatiunii
socialiste a economiei nationale, prin cresterea neintrerupta si
sistematica a fortelor de productie in Republica Populara Romana, prin
inlaturarea posibilitatii crizelor economice si prin lichidarea somajului.
ART. 78
Cetatenii Republicii Populare Romane au dreptul la odihna.
Dreptul la odihna este asigurat prin: stabilirea zilei de munca de 8 ore
pentru muncitori si functionari; reducerea zilei de munca sub 8 ore pentru
anumite profesiuni cu conditii de munca grele si pentru sectii cu conditii
de munca deosebit de grele; stabilirea de concedii anuale platite pentru
toti muncitorii si functionarii; punerea la dispozitia oamenilor muncii a
caselor de odihna, sanatoriilor si institutiilor de cultura.
ART. 79
Cetatenii Republicii Populare Romane au dreptul la asigurare materiala la
batranete, in caz de boala sau incapacitate de munca.
Acest drept este garantat prin dezvoltarea larga a asigurarilor sociale
ale muncitorilor si functionarilor, pe socoteala statului, prin asistenta
medicala gratuita acordata celor ce muncesc si prin punerea statiunilor
balneare si climaterice la dispozitia oamenilor muncii.
ART. 80
Cetatenii Republicii Populare Romane au dreptul la invatatura.
Acest drept este asigurat prin invatamantul elementar general, obligatoriu
si gratuit; prin sistemul burselor de stat acordate studentilor si
elevilor merituosi din scolile invatamantului superior, mediu si
elementar, prin organizarea pe langa intreprinderi industriale, gospodarii
agricole de stat, statiuni de masini si tractoare si gospodarii agricole
colective a invatamantului profesional gratuit pentru cei ce muncesc.
Invatamantul de toate gradele este invatamant de stat.
Statul se ingrijeste de dezvoltarea stiintei, literaturii si artei.
ART. 81
Oamenilor muncii, cetateni ai Republicii Populare Romane, fara deosebire
de nationalitate sau rasa le este asigurata deplina egalitate de drepturi
in toate domeniile vietii economice, politice si culturale.
Orice fel de ingradire directa sau indirecta a drepturilor oamenilor
muncii, cetateni ai Republicii Populare Romane, stabilirea de privilegii
directe sau indirecte pe temeiul rasei sau al nationalitatii carora le
apartin cetatenii, orice manifestare de sovinism, ura de rasa, ura
nationala sau propaganda nationalista sovina este pedepsita de lege.
ART. 82
In Republica Populara Romana se asigura minoritatilor nationale folosirea
libera a limbii materne, invatamantul de toate gradele in limba materna,
carti, ziare si teatre in limba materna. In raioanele locuite si de
populatii de alta nationalitate decat cea romana, toate organele si
institutiile vor folosi oral si scris si limba nationalitatilor respective
si vor face numiri de functionari din randul nationalitatii respective sau
al altor localnici care cunosc limba si felul de trai al populatiei
locale.
ART. 83
Femeia in Republica Populara Romana are drepturi egale cu ale barbatului
in toate domeniile vietii economice, politice, de stat si culturale.
Femeia are drepturi egale cu ale barbatului la munca, salariu, odihna,
asigurare sociala si invatamant.
Statul ocroteste casatoria si familia si apara interesele mamei si
copilului. Statul acorda ajutor mamelor cu multi copii si mamelor singure,
concedii cu plata salariului femeilor insarcinate; organizeaza
maternitati, crese si camine de copii.
ART. 84
Libertatea de constiinta este garantata tuturor cetatenilor Republicii
Populare Romane.
Cultele religioase sunt libere sa se organizeze si pot functiona liber.
Libertatea exercitarii cultelor religioase este garantata tuturor
cetatenilor Republicii Populare Romane.
Scoala este despartita de biserica. Nici o confesiune, congregatie sau
comunitate religioasa nu poate deschide sau intretine institutii de
invatamant general, ci numai scoli speciale pentru pregatirea personalului
cultului.
Modul de organizare si functionare a cultelor religioase se reglementeaza
prin lege.
ART. 85
In conformitate cu interesele celor ce muncesc si in vederea intaririi
regimului de democratie populara, cetatenilor Republicii Populare Romane
li se garanteaza prin lege:
a) libertatea cuvantului;
b) libertatea presei;
c) libertatea intrunirilor si a mitingurilor;
d) libertatea cortegiilor si a demonstratiilor de strada.
Aceste drepturi sunt asigurate punandu-se la dispozitia maselor muncitoare
si organizatiilor lor tipografiile, depozitele de hartie, cladirile
publice, strazile, mijloacele de comunicatii si alte conditii materiale
necesare exercitarii acestor drepturi.
ART. 86
In conformitate cu interesele celor ce muncesc si in scopul dezvoltarii
activitatii politice si obstesti a maselor populare, cetatenilor
Republicii Populare Romane li se asigura dreptul de asociere in
organizatii obstesti, in sindicate profesionale, uniuni cooperatiste,
organizatii de femei, de tineret, organizatii sportive, asociatii
culturale, tehnice si stiintifice.
Orice asociatie cu caracter fascist sau antidemocratic este interzisa.
Participarea la astfel de asociatii este pedepsita de lege.
Cetatenii cei mai activi si cei mai constienti din randurile clasei
muncitoare si din randurile celorlalte paturi de oameni ai muncii se unesc
in Partidul Muncitoresc Roman, detasamentul de avangarda al oamenilor
muncii in lupta pentru intarirea si dezvoltarea regimului de democratie
populara si pentru construirea societatii socialiste.
Partidul Muncitoresc Roman este forta conducatoare atat a organizatiilor
celor ce muncesc, cat si a organelor si institutiilor de stat. In jurul
lui se strang laolalta toate organizatiile celor ce muncesc din Republica
Populara Romana.
ART. 87
Cetatenilor Republicii Populare Romane le este garantata inviolabilitatea
persoanei.
Nimeni nu poate fi arestat decat pe baza hotaririi tribunalului sau a
procurorului, conform prevederilor legii.
ART. 88
Inviolabilitatea domiciliului cetatenilor si secretul corespondentei sunt
ocrotite de lege.
ART. 89
Republica Populara Romana acorda drept de azil cetatenilor straini
urmariti pentru apararea intereselor celor ce muncesc, pentru activitate
stiintifica, pentru participare la lupta de eliberare nationala sau de
aparare a pacii.
ART. 90
Fiecare cetatean al Republicii Populare Romane este dator sa respecte
Constitutia si legile Statului de democratie populara; sa pazeasca, sa
intareasca si sa dezvolte proprietatea obsteasca socialista; sa respecte
disciplina muncii; sa contribuie activ la intarirea regimului de
democratie populara si la propasirea economica si culturala a tarii.
ART. 91
Serviciul militar este obligatoriu. Serviciul militar in randurile
Fortelor Armate ale Republicii Populare Romane este o indatorire de onoare
a cetatenilor Republicii Populare Romane.
ART. 92
Apararea Patriei este datoria sfanta a fiecarui cetatean al Republicii
Populare Romane. Tradarea de Patrie, calcarea juramantului, trecerea de
partea inamicului, aducerea de prejudicii capacitatii de aparare a
statului, spionajul constituie crimele cele mai grave fata de popor si de
stat si sunt pedepsite de lege cu toata asprimea.
CAP. 8
Sistemul electoral
ART. 93
Alegerile de deputati pentru Marea Adunare Nationala si pentru Sfaturile
Populare se fac prin vot universal, egal, direct si secret.
ART. 94
Alegerile de deputati se fac prin vot universal. Toti oamenii muncii,
cetateni ai Republicii Populare Romane, care au implinit varsta de 18 ani,
fara deosebire de rasa sau nationalitate, sex, religie, grad de cultura,
profesiune sau durata domicilierii, au dreptul de a lua parte la alegerea
deputatilor, cu exceptia alienatilor, a persoanelor condamnate prin
hotarire judecatoreasca la pierderea dreptului electoral si a celor
declarati nedemni prin lege.
Poate fi ales deputat al Marii Adunari Nationale si al Sfaturilor Populare
oricare om al muncii, cetatean al Republicii Populare Romane cu drept de
vot, care a implinit varsta de 23 de ani.
ART. 95
Alegerile de deputati se fac prin vot egal. Toti oamenii muncii, cetateni
ai Republicii Populare Romane, iau parte la alegeri in conditii egale si
fiecare are dreptul la un singur vot.
ART. 96
Femeile au dreptul de a alege si de a fi alese in Marea Adunare Nationala
si in Sfaturile Populare la fel cu barbatii.
ART. 97
Cetatenii aflati in randurile Fortelor Armate ale Republicii Populare
Romane au dreptul de a alege si a fi alesi, la fel ca toti oamenii muncii,
cetateni ai Republicii Populare Romane.
ART. 98
Alegerile de deputati se fac prin vot direct. La alegerile pentru Marea
Adunare Nationala si pentru toate Sfaturile Populare, oamenii muncii,
cetateni ai Republicii Populare Romane participa in mod nemijlocit, prin
vot direct.
ART. 99
Alegerile de deputati se fac prin vot secret.
ART. 100
Candidaturile pentru alegerea deputatilor se depun pe circumscriptii
electorale, dupa normele stabilite prin lege.
Dreptul de a depune candidaturi este asigurat tuturor organizatiilor
oamenilor muncii: organizatiilor Partidului Muncitoresc Roman,
sindicatelor profesionale, cooperativelor, organizatiilor de tineret si
altor organizatii de masa, precum si asociatilor culturale.
ART. 101
Fiecare deputat este obligat sa dea socoteala in fata alegatorilor de
activitatea sa si de aceea a organului ales din care face parte.
Deputatului i se poate retrage oricand mandatul, in urma hotaririi
majoritatii alegatorilor, luata in conformitate cu procedura fixata de
lege.
CAP. 9
Stema, Drapelul si Capitala Republicii Populare Romane
ART. 102
Stema Republicii Populare Romane reprezinta munti impaduriti, deasupra
carora se ridica soarele. In partea stanga a stemei se afla o sonda. Stema
este incadrata de o cununa de spice de grau. In partea de sus a stemei se
afla o stea in cinci colturi. In partea de jos a stemei, spicele sunt
infasurate intr-o panglica tricolora pe care sunt scrise literele R.P.R.
ART. 103
Drapelul Republicii Populare Romane poarta culorile rosu, galben si
albastru, asezate vertical cu albastrul langa lancie. In mijloc este
asezata stema Republicii Populare Romane.
ART. 104
Capitala Republicii Populare Romane este orasul Bucuresti.
CAP. 10
Procedura de modificare a Constitutiei Republicii Populare Romane
ART. 105
Constitutia Republicii Populare Romane poate fi modificata numai prin lege
votata de Marea Adunare Nationala.
Proiectul de lege asupra modificarii Constitutiei se considera adoptat
daca a fost votat de cel putin doua treimi din numarul total al membrilor
Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane.
Sambata, 31 Iulie 2010
