CONSTITUTIA PRINCIPATELOR UNITE ROMANE din 30 iunie 1866
Publicata pe site la data de 15 Ianuarie 2008
CONSTITUTIA PRINCIPATELOR UNITE ROMANE
30 iunie 1866
CAROL I
Din gratia lui Dumnedeu si prin vointa notionala Domn al Romanilor;
La toti de facia si viitori sanetate:
Adunarea generala a Romanii a adoptat in unanimitate si Noi sanctionam ce
urmeaza:
TITLUL. I: Despre teritoriul roman
ART. 1
Principatele-Unite-Romane constitue un singur Stat indivisibil, sub
denumire de Romania.
ART. 2
Teritoriul Romaniei este nealienabil. Limitele Statului nu pot fi
schimbate sau rectificate, de cat in virtutea unei legi.
ART. 3
Teritoriul Romaniei nu se pote colonisa cu populatiuni de ginta streina.
ART. 4
Teritoriul este impartit in judete, judetele in plasi, plasile in comune.
Aceste divisiuni si sub divisiuni, nu pot fi schibmate, sau rectificate de
cat prin o lege.
TITLUL II: Despre drepturile Romanilor
ART. 5
Romanii se bucura de libertatea consciintei, de libertatea invetamentului,
de libertatea presei, de libertatea intrunirilor.
ART. 6
Constitutiunea de facia si celelalte legi relative la drepturile politice,
determin, cari sunt, osebit, de calitatea de Roman, conditiunile necesarii
pentru esercitarea acestor drepturi.
ART. 7
Insusirea de Roman se dobandesce, se conserva si se perde potrivit
regulilor statornicite prin legile civile. Numai streinii de rituri
crestine pot dobindi impamentenirea.
ART. 8
Impamentenirea se da de puterea leegislativa. Numai impamentenirea asemena
pe strein cu Romanul pentru esercitarea drepturilor politice.
ART. 9
Romanul din orice Stat, fara privire catre locul nascerei sele, dovedind
lepadarea sa de protectiunea streina, pote dobindi de indata esercitarea
drepturilor politice prin un vot al Corpurilor Legiuitore.
ART. 10
Nu exista in Stat nici o deosebire dee clasa. Toti Romanii sunt egali
inaintea legei si datori a contribui fara osebire la darile si sarcinile
publice. Ei singuri sunt admisibili in functiunile publice, civile si
militare. Legi speciale vor determina conditiunile de admisibilitate si de
inaintare in functiunile Statului. Streinii, nu pot fi admisi in functiuni
publice, de cat in casuri esceptionale si anume statornicite de legi.
ART. 11
Toti streinii aflatori pe pamentul Romaniei, se bucura de protectiunea
data de legi personelor si averilor in genere.
ART. 12
Tote privilegile, scutirile si monopolurile de clasa, sunt oprite pentru
tot-dauna, in Statul Roman. Titlurile de nobleta streina, precum principi
grafi, baroni, si alte asemenea, ca contrarii vechiului asedemint al
terei, sunt si reman neadmise in Statul Roman. Decoratiunile streine, se
vor purta de Romani numai cu autorisarea Domnului.
ART. 13
Libertatea individuala este garantata. Nimeni nu poate fi urmarit de cat
in casurile prevedute de legi si dupa formele prevedute de ea. Nimeni nu
poate fi oprit sau arestat afara de casul de vina veghiata, de cat in
puterea unui mandat judecatoresc motivat si care trebue sa i fia comunicat
la momentul arestarii sau cel mult in 24 ore dupa arestatiune.
ART. 14
Nimeni nu pote fi sustras in contra vointei sele de la judecatorii ce i da
legea.
ART. 15
Domiciliul este neviolabil. Nici o visitare a domiciliului nu se pote face
de cat in casurile anume prevedute de legi si potrivit formelor de ea
prescrise.
ART. 16
Nici o pedepsa nu pote fi infiintata, nici aplicata de cat in puterea unei
legi.
ART. 17
Nici o lege nu pote infiinta pedepsa confiscarii averilor.
ART. 18
Pedepsa mortii nu se va putea reinfiinta, afara de casurile prevedute in
Codul penal militar in timp de resbel.
ART. 19
Proprietatea de orice natura, precum si tote creantele asupra Statului,
sunt sacre si neviolabile. Nimeni nu pote fi espropriat de cat pentru
causa de utilitate publica legalmentate, constatata, si dupa o dreapta si
prealabila despagubire. Prin causa de utilitate publica urmeaza a se
intelege numai comunicatiunea si salubritatea publica, precum si lucrarile
de aperarea terei. Legile esistente privitore la aliniarea si largirea
stradelor de prin comune, precum si la malurile apelor ce curg prin sau pe
lenga ele remen in vigore. Legi speciale vor regula procedura si modul
expropriatiunei. Libera si neimpedicata intrebuintare a riurilor
navigabile si flotabile, a soselelor si altor cai de comunicare este de
domeniul public.
ART. 20
Proprietatea data teranilor prin legea rurala si despagubirea garantata
proprietarilor prin acea lege nu vor putea fi nici odata atinse.
ART. 21
Libertatea consciintei este absoluta. Libertatea tutulor cultelor este
garantata intru cat insa celebratiunea lor nu aduce o atingere ordinei
publice sau bunelor moravuri. Religiunea ortodoxa a resaritului este
religiunea dominanta a Statului roman. Biserica ortodoxa romana este si
remane neaternata de orice chiriarhie streina, pastrandusi insa unitatea
cu biserica ecumenica a resaritului in privinta dogmelor. Afacerile
spirituale, canonice si disciplinare ale bisericei ortodoxe Romane, se vor
regula de o singura autoritate sinodala centrala, conform unei legi
speciale. Mitropolitii si episcopii eparhioti ai bisericei ortodoxe romane
sunt alesi dupa modul ce se determina prin o lege speciala.
ART. 22
Actele Statului civil sunt de atributiunea autoritatei civile. Intocmirea
acestor acte va trebui sa proceda in tot-dauna benedictiunea religiosa
care pentru casatorii va fi obligatore, afara de casurile ce se vor
prevedea prin anume lege.
ART. 23
Invetamentul este liber. Libertatea invetamentului este garantata intru
cat esercitiul ei nu ar atinge bunele moravuri sau ordinea publica.
Represiunea delictelor este regulata numai prin lege. Se vor infiinta
treptat, scoli primare in tote comunele Romaniei. Invetatura in scolele
Statului se da fara plata. Invetatura primara va fi obligatorie pentru
tinerii Romani, pretutindeni unde se vor afla instituite scoli primare. O
lege speciala va regula tot ce priveste invetamantul public.
ART. 24
Constitutiunea garanteza tuturor libertatea de a comunica si publica
ideile si opiunile lor prin graiu, prin scris si prin presa, fiecare fiind
respundetor de abusul acestor libertati in casurile determinate prin
Codicele penal, care in acesta privinta se va revisui si complecta, fara
insa a se putea restringe dreptul de sine, sau a se infiinta o lege
esceptionala. Delictele de presa sunt judecate de juriu. Nici censura,
nici o alta masura preventiva pentru aparitiunea, vinderea sau
distributiunea ori-carei publicatiuni nu se va putea reinfiinta. Pentru
publicatiuni de jurnale nu este nevoe de autorisatiunea prealabila a
autoritatei.
Nici o cautiune nu se va cere de la diaristi, scriitori, editori,
tipografi si litografi. Presa nu va fi supusa nici o data sub regimul
avertismentului. Nici un jurnal sau publicatiune nu va putea fi suspendate
sau suprimate. Autorul este respundetor pentru scrierile sele, era in
lipsa autorului sunt respundetori sau girantul sau editorul. Veri ce
jurnal trebue sa aiba un girant responsabil care sa se bucure de
drepturile civile si politice.
ART. 25
Secretul scrisorilor si al depeselor telegrafice este neviolabil. O lege
va determina responsabilitatea agentilor guvernului pentru violarea
secretului scrisorilor si depeselor incredintate postei si telegrafului.
ART. 26
Romanii au dreptul d-a de aduna pacinici si fara arme, conformandu-se
legilor cari reguleaza esercitarea acestui drept, pentru a tracta tot
felul de cesiuni intru acesta nu este trebuinta de autorisatiune
prealabila. Acesta dispositiune nu se va aplica si intrunirilor in loc
deschis, cari sunt cu totul spuse legilor politienesci.
ART. 27
Romanii au dreptul a se asocia, conformandu-se legilor cari reguleaza
esercitiul acestui drept.
ART. 28
Fiecare are dreptul d-a se adresa la autoritatile publice prin petitiuni
subsrise de catre una sau mai multe persone, neputend insa petitiona de
cat in numele subscrisilor. Numai autoritatile constituite au dreptul de a
adresa petitiuni in nume colectiv.
ART. 29
Nici o autorisatiune prealabila nu este necesara pentru a se esercita
urmariri contra functionarilor publici pentru factele administratiunei lor
de partile vetamate, remaind inca neatinse regulile speciale statornicite
in privinta ministrilor. Casurile si modul urmaririi se vor regula prin
anume lege. Dispositiuni speciale in condicele penal vor determina
penalitatile prepuitorilor.
ART. 30
Nici un Roman fara autorisatiunea guvernului nu pote intra in serviciul
unui Stat fara ca insusi prin acesta sa-si perda nationalitatea.
Estradarea refugiatilor politici este oprita.
TITLUL III: Despre puterile Statului
ART. 31
Tote puterile Statului emana de la natiune care nu le pote esercita decat
numai prin delegatiune si dupa principiile si regulile asedete in
Constitutiunea de facila.
ART. 32
Puterea legislativa se esercita colectiv de catre Domn si representatiunea
nationala. Representatiunea nationala se imparte in duoe Adunari: Senatul
si Adunarea deputatilor. Ori-ce lege cere invoirea a caror trele ramuri
ale puterii legiuitoare. Nici o lege nu pote fi supusa sanctiunei Domnului
de cat dupa ce va fi discutat si votat liber de majoritatea ambelor
Adunari.
ART. 33
Initiativa legilor este data fie-careia din cele trei ramure ale puterei
legislative. Totusi orice lege relativa la veniturile si cheltuelile
Statului s-au la contingentul armatei, trebue sa fiee votata mai anteiu de
Adunarea deputatilor.
ART. 34
Interpretatiunea legilor cu drept de autoritate, se face numai de puterea
legiuitoare.
ART. 35
Puterea esecutiva este incredintata Domnului, care o esercita in modul
regulat prin Constitutiune.
ART. 36
Puterea judecatoreasca se esercita de Curti si Tribunale. Hotararile si
sentintele lor se pronuncia in virtutea legei si se esecuta in numele
Domnului.
ART. 37
Interesele esclusive judetene sau comunale se reguleaza de catre
consiliurile judetene sau comunale dupa principiile asedete prin
Constitutiune si prin legi speciale.
CAP. 1
Despre representarea nationala
ART. 38
Membrii amandurora Adunarilor represinta natiunea, era nu numai judetul
sau localitatea care i-a numit.
ART. 39
Sedintele Adunarilor sunt publice. Cu tote aceste fiecare Adunare se
formeaza in comitet secret, dupa cererea presedintelui sau a dece membri.
Ea decide in urma cu majoritate absoluta deca sedinta trebue redeschisa in
public asupra aceluias obiect.
ART. 40
Fiecare din Adunari verifica titlurile membrilor sei si judeca
contestatiunile ce se ridica in acesta privinta.
ART. 41
Nimeni nu pote fi tot-o-data membru al uneia si al celei-alte Adunari.
ART. 42
Membrii uneia sau celei-alte Adunari numiti de Guvern intr-o functiune
salariata, pe care o primesc, inceteaza de a fi deputati si nu-si reiau
esercitiul mandatului lor de cat in virtutea unei noua alegeri. Aceste
dispositiuni nu se aplica ministrilor. Legea electorala determina
incompatibilitatile.
ART. 43
La fiecare sesiune, Adunarea deputatilor isi numesce presedintele,
vice-presedintii si compune biuroul seu.
ART. 44
Senatul alege din sinul seu pe Presedintele si pe ce duoi Vice-Presedinti
ai sei, cum si pe cei-alti Membrii ai Biroului seu.
ART. 45
Ori-ce resolutiune este luata cu majoritatea absoluta a sufragelor, afara
de cea ce se va statornici prin regulamentele Adunarei in privinta
alegerilor si presentatiunilor. In cas de impartela a voturilor
propositiunea in deliberatiune este respinsa. Nici una din Adunari nu pote
lua ua resolutiune deca majoritatea Mambrilor sei nu se gesesce intrunita.
ART. 46
Voturile se dau prin sculare si sedere, prin viu graiu sau prin scrutin
secret. Un project de lege nu pote fi adoptat de cat dupa ce s-a votat
articol cu articol.
ART. 47
Fie care din Adunari are dreptul de ancheta.
ART. 48
Adunarile au dreptul de a amenda si de a desparti in mai multe parti
articolele si amendamentele propuse.
ART. 49
Fie care membru al Adunarilor are dreptul a adresa Ministrilor
interpelari.
ART. 50
Oricine are dreptul a adresa petitiuni Adunarilor prin midlocirea
biuroului sau a unuia din membrii sei. Fie care din Adunari are dreptul de
a tramite Ministrilor petitiunile ce-i sunt adresate. Ministrii sunt
datori a da esplicatiuni asupra coprinderii lor ori de cate ori Adunarile
ar cere-o.
ART. 51
Nici unul din membrii uneia sau celei-alte Adunari nu pote fi urmarit sau
prigonit pentru opiniunile si voturile emise de densul in cursul
esecritiului mandatului seu.
ART. 52
Nici un membru al uneia sau celei-alte Adunari, nu pote in timpul
sesiunei, sa fie nici urmarit, nici arestat in materie de represiune, de
cat cu autorisatiunea Adunarii din care face parte, afara de casul de vina
vedita. Detentiunea sau urmarirea unui membru al uneia sau celei-alte
Adunari este suspendata in tot timpul sesiunei, deca Adunarea o cere.
ART. 53
Fiecare Adunare determina prin regulamentul seu, modul dupa care ea isi
esercita atributiunile.
ART. 54
Fiecare din Adunari delibereza si iau resolutiunile lor separate, afara de
casurile anume specificate in Constitutiunea de facia.
ART. 55
Fiecare din ambele Adunari are dreptul esclusiv, de a esercita propria sea
politie prin Presedintele ei, care singur, dupa incuviintarea Adunarii,
pote da ordin guardei de serviciu.
ART. 56
Nici o putere armata nu se pote pune la usile sau in jurul uneia sau
alteia din Adunari, fara invoirea ei.
SECTIUNEA I: Despre adunarea deputatilor
ART. 57
Adunarea deputatilor se compune de deputati alesi in modul indicat mai
jos:
ART. 58
Corpul electoral este impartit in fiecare judet, in patru colegiuri.
ART. 59
Fac parte din anteiul colegiu acei cari au venitu fonciar de 300 galbeni
in sus.
ART. 60
Fac parte din al duoilea colegiu, acei cari au un venit fonciar de 300
galbeni in jos pene la 100 inclusiv.
ART. 61
Fac parte din al treilea colegiu al oraselor, comercientii si industrialii
cari platesc catre Stat o dare de 80 lei. Sunt scutiti de cens in acest
colegiu, tote profesiunile liberale, oficerii in retragere, profesorii si
pensionarii Statului.
ART. 62
Aceste trei colegiuri aleg direct: Cele duoe d-anteiu cate un deputat
fie-care, era cel de al treilea, precum urmeaza: Bucuresci sese; Iasi
patru; Craiova, Galati, Ploesci, Focsani, Barlad, Botosani cate trei;
Pitesci, Bacau, Braila, Roman, Turnu-Severin cate duoi; era cele alte cate
unul; peste tot cinci-deci si opt.
Tote orasele unui district formeaza un singur colegiu cu orasul de
resedinta.
ART. 63
Fac parte din colegiul al patrulea toti aceia cari platesc o dare catre
stat ori cat de mica si care nu intra in nici una din categoriile de mai
sus. Acest colegiu alege la al duoilea grad un deputat de district.
ART. 64
Censul nu se pote dovedi de cat prin rolul de contributiune, chitantele
sau avertismentele din partea implinitorilor de dari pe anul incetat si pe
anul corent.
ART. 65
Legea electorala hotarasce tote cele-alte conditiuni cerute de la
alegatori precum si mersul operatiunilor electorale.
ART. 66
Spre a fi eligibil trebue:
a) A fi Roman de nascere, sau a fi primit marea impamentenire.
b) A se bucura de drepturile civile si politice.
c) A avea versta de duoe-deci si cinci ani impliniti.
d) A fi domiciliat in Romania. Legea electorala va determina
incapacitatile.
ART. 67
Membrii Adunarei deputatilor sunt alesi pentru patru ani.
SECTIUNEA II: Despre senat
ART. 68
Membrii senatului se aleg cate duoi de fiecare judet: unul de colegiul
anteiu compus-de proprietarii de fonduri rurale din judet cari au un venit
fonciar de trei sute galbeni cel pucin; cel-alt de al duoilea colegiu al
oraselor resedinte compus din proprietarii de nemiscatore avend un venit
fonciar de 300 galbeni in jos, comform art. 70. Venitul se dovedeece prin
rolurile de contributiune.
ART. 69
Aceste duoe colegiuri voteza separat si aleg fiecare cate un representant
la Senat.
ART. 70
In orasele unde nu s-ar gasi un numer de 100 alegatori pentru a forma cel
d-al duoilea colegiu, acest numar se va complecta cu proprietarii
judetului, posedannd un venit fonciar intre 300 si 100 galbeni,
preferindu-se pururea cei mai greu impusi si orasanii asupra
proprietarilor de mosii.
ART. 71
Deca intre cei mai greu impusi ar fi mai multi cu acelasi venit, si deca
prin numerul lor ei ar coversi pe cel cerut pentru complectarea
colegiului, eliminarea prisosului se va face prin tragere la sorti.
ART. 72
Legea electorala determina cele alte conditiuni cerute de la alegatori,
precum si mersul operatiunilor electorale.
ART. 73
Universitatile din Iasi si Bucuresci tramite fiecare cate un membru la
Senat, ales de profesorii universitatei respective.
ART. 74
Spre a putea fi ales la Senat este nevoe:
1) A fi Roman de nascere sau naturalisat.
2) A se bucura de drepturile civile si politice.
3) A fi domiciliat in Romania.
4) A avea varsta de 40 ani.
5) A avea un venit de orice natura de 800 galbeni, dovedit in modul
prevedut de Art. 64.
ART. 75
Sunt dispensati de acest cens:
a) Presedintii sau Vice-presedintii ai vre unei Adunari legislative.
b) Deputatii cari au facut parte din trei sesiuni.
c) Generalii.
d) Colonelii ce au o vechime de trei ani.
e) Cei ce au fost Ministri sau agenti diplomatici ai terei.
f) Cei ce vor fi ocupat in timp de un an functiunile de President de
Curte, de Procuror General, de Consilier la Curtea de Casatiune.
g) Cei cu diploma de doctorat sau de licentiat de orice specialitate cari
in timp de sese ani vor fi esercitat profesiunea lor.
ART. 76
Vor fi de drept membri ai Senatului:
1) Mostenitorul Tronului la versta de 18 ani, insa el nu va avea vot
deliberativ de cat la versta de 25 ani.
2) Mitropolitii si episcopii eparhioti.
ART. 77
Membrii Senatului nu primesc nici o donatiune nici indemnitate.
ART. 78
Membrii Senatului se aleg pe 8 ani si se inoesc pe jumatate la fiecare
patru ani prin tragere la sorti a unui membru de fiecare judet.
ART. 79
Membrii esiti sunt reeligibili.
ART. 80
La cas de disolutiune Senatul se reinoesce in intregul sau.
ART. 81
Ori-ce intrunire a Senatului afara de timpul sesiunei Adunarei deputatilor
este nula de fel
CAP. 2
Despre Domn si Ministri
SECTIUNEA I: Despre Domn
ART. 82
Puterile constitutionale ale Domnului sunt ereditare, in linie coboritore
directa si legitima a Mariei Sele Principelui Carol I. de Hohenzollern
Sigmaringen, din barbat in barbat prin ordinul de primogenitura si cu
esclusiunea perpetua a femeilor si coboritorilor lor. Coboritorii Mariei
Sele vor fi crescuti in religiunea ortodoxa a resaritului.
ART. 83
In lipsa de coboritori in linie barbatesca ai Mariei Sele Carol I de
Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai in
varsta dintre fratii sei sau coboritorilor acestora, dupa regulile
statornicite in articolul precedent. Deca nici unul d-intre fratii sau
coboritorii lor nu s-ar mai gasi in viata, sau ar declara mai dinainte, ca
nu primesc Tronul, atunci Domnitorul va putea numi succesorul seu dintr-o
dinastie suverana din Europa cu primirea representatiunei nationale, data
in forma prescrisa de art. 84
Deca nici una nici alta nu va avea loc, Tronul este vacant.
ART. 84
La cas de vacanta a Tronului ambele Adunari se intrunesc de indata intr-o
singura Adunare, chiar fara convocatiune, si cel mai tardiu pene in opt
dile de la intrunirea lor, aleg un Domn dintr-o dinastie suverana din
Europa occidentala. Presenta a trei patrimi din membri cari compun
fia-care din ambele Adunari, si majoritatea de duoe treimi a membrilor
presenti sunt necesare pentru a se putea procede la acesta alegere. La cas
cand Adunarea nu se va fi facut in termenul mai sus prescris, atunci in a
noua di la amedi, Adunarile intrunite vor pasi la alegere ori-care ar fi
numerul membrilor presenti si cu majoritate absoluta a voturilor. Deca
Adunarile s-ar afla disolvate in momentul vacantei Tronului, se va urma
dupa modul prescris la art. urmator. In timpul vacantei Tronului,
Adunarile intrunite vor numi o Locotenenta Domnesca compusa din trei
persone care va esersita puterile Domnesci pene la suirea Domnului pe
Tron. In tote casurile mai sus aretate votul va fi secret.
ART. 85
La moartea Domnului, Adunarile se intrunesc chiar fara convocatiune, cel
tardiu 10 dile dupa declararea mortei. Daca din intemplare ele au fost
disolvate mai-nainte, si convocatiunea lor a fost otarita in actul de
disolvare pentru o epoca in urma celor 10 dile, atunci Adunarile cele
vechi se aduna pena la intrunirea acelora cari au a le inlocui.
ART. 86
De la data mortei Domnului si pana la depunerea juramentului a
succesorului seu la Tron, puterile constitutionale ale Domnului sunt
esercitate in numele poporului Roman de ministri intruniti in consiliu si
sub a lor responsabilitate.
ART. 87
Domnul este major la versta la 18 ani implinti. La suirea Sa pe Tron, el
va depune mai inteiu in sinul Adunarilor intrunite urmatorul jurament:
"Jur de a pazi Constitutiunea si legile poporului Roman, d-a mentine
drepturile lui nationale si integritatea teritoriului."
ART. 88
Domnul in viata fiind, pote numi o Regenta compusa de trei persone, care
dupa mortea Domnului sa esercite puterile Domnesci in timpul minoritatei
succesorului Tronului. Acesta numire se va face cu primirea
representatiunei nationale, data in forma prescrisa la art. 84 din
Constitutiunea de facia. Regenta va esecuta tot de o data si tutela
succesorului Tronului, in timpul minoritatii acestuia. Deca la mortea
Domnului, Regenta nu s-ar gasi numita si succesorul Tronului ar fi minor,
ambele Adunari intrunite vor numi o Regenta, procedand dupa formele
prescrise la art. 48 din Constitutiunea de facia. Membrii regentei nu
intra in functiune de cat dupa ce vor fi depus solemn, inaintea ambelor
Adunari intrunite juramentul prescris prin art. 87 din Constitutiunea de
facia.
ART. 89
Deca Domnul se afla in imposibilitate de a domni, Ministrii, dupa ce au
constat legalmente acesta imposibilitate, convoc indata Adunarile. Acestea
aleg Regenta care va forma si tutela.
ART. 90
Nici o modificatiune nu se pote face Constitutiunei in timpul Regentei.
ART. 91
Domnul nu va putea fi tot-de-uadata si seful unui alt Stat fara
consimtimentul Adunarilor. Nici una din Adunari nu pote delibera asupra
acestui obiect, deca nu vor fi presenti cel pucin duoe treimi din membrii
cari le compun si otararea nu se pote lua decat cu duoe treimi din
voturile Membrilor de facia.
ART. 92
Persona Domnului este neviolabila. Ministrii lui sunt respundetori. Nici
un act al Domnului nu pote avea tarie deca nu va fi contra-semnat de un
Ministru care prin acesta chiar devine respundetor de acel act.
ART. 93
Domnul numescesi revoca pe Ministrii sei. El sanctioneza si promulga
legile. El pote refusa sanctiunea sa. El are dreptul de amnistie in
materie politica. Are dreptul de a erta sau micsora pedepsele in materii
criminale; afara de cea ce se statornicesce in privirea Ministrilor. El nu
pote suspenda cursul urmarirei sau al judecatei, nici a interveni prin
nici un mod in administratia justitiei. El numesce sau confirma in tote
functiunile publice. El nu pote crea o noua functiune fara o lege
speciala. El face regulamente necesarii pentru esecutarea legilor fara sa
pota vre-uadata modifica sau suspende legile si nu pote scuti pe nimeni de
esecutarea lor. El este capul puterei armate. El confera gradurile
militare in conformitate cu legea. El va confera decoratiunea romana
conform unei anume legi. El are dreptul de a bate moneda, conform unei
legi speciale. El inchea cu Statele streine Conventiunile necesarii pentru
comerciu, navigatiune si alte asemenea; insa ca pentru ca aceste acte sa
aiba autoritate indatoritore, trebue mai inteiu a fi supuse puterei
legislative si aprobate de ea.
ART. 94
Legea fixeza lista civila pentru durata fie-caria Domnii.
ART. 95
La 15 Noembre al fie-carui an, Adunarea deputatilor si Senatul se
intrunesc fara convocatiune, deca Domnul nu le-au convocat mai inainte.
Durata fie-carii sesiuni este de trei luni. La deschiderea sesiunei,
Domnul espune prin un Mesagiu starea terei, la care Adunarile fac
respunsurile lor. Domnul pronuncia inchiderea sesiunei. El are dreptul de
a convoca in sesiune estraordinara Adunarile. El are dreptul de a disolva
ambele Adunari de odata sau numai una din ele. Actul de disolvare trebue
sa contie convocatiunea alegatorilor pene in duoe luni de dile si a
Adunarilor pene in trei luni. Domnul pote amana Adunarile; ori cum,
amanarea nu pote esceda termenul de o luna, nici a fi reinoita in aceia-si
sesiune fara consimtimentul Adunarilor.
ART. 96
Domnul nu are alte puteri de cat acele date lui prin Constitutiune.
CAP. 2
Despre Ministri
ART. 97
Nu pote fi Ministru de cat cel care este Roman din nascere, sau cel care a
dobendit impamentenire.
ART. 98
Nici un membru al familiei Domnitore nu pote fi ministru.
ART. 99
Deca ministri nu ar fi membri ai Adunarilor ei pot lua parte la desbaterea
legilor, fara a ave insa si dreptul de a vota. La desbaterile Adunarilor
presenta cel pucin a unui Ministru e necesara. Adunarile pot esige
presenta Ministrilor la deliberatiunile lor.
ART. 100
In nici un cas ordinul verbal sau in scris al Domnului nu pote apara pe un
Ministru de respundere.
ART. 101
Fiecare din ambele Adunari precum si Domnul au dreptul de a acusa pe
Ministri si ai tramite dinaintea Inaltei Curti de Casatiune si justitie,
care singura in sectiuni unite este in drept a-i judeca, afara de cele ce
se vor statua prin legi in ceea ce privesce esercitiul actiunei civile si
delictele comise de Ministrii, afara de esercitiul functiunei lor. Punerea
sub acusatiune a Ministrilor, nu se pote rosti de cat prin majoritate de
duoe treimi a membrilor de facia. O lege presentata la cea d-anteiu
sesiune, va determina casurile de responsabilitate, pedepsele aplicabile
Ministrilor si modul de urmarire in contra lor, atat in privirea
acusatiunei admisa de representatiunea nationala, cat si in privirea
urmarirei din partea partilor lesate.
Acusatiunea pornita de representatiunea nationala contra Ministrilor, se
va sustinea de ea insasi.
Urmarirea pornita de Domn, se va face prin ministerul public.
ART. 102
Pene se va face legea preveduta in art. precedent, Inalta Curte de
Casatiune si justitie, are puterea de a caracterisa delictul si de a
determina pedepsa. Pedepsa insa nu va putea fi mai mare de cat
detentiunea, fara prejudiciul casurilor anume prevedute de legile penale.
ART. 103
Domnul nu pote sa erte, sau sa micsoreze pedepsa hotarata Ministrilor de
catre Inalta Curte de Casatiune si de Justitie de cat numai dupa cererea
Adunarei care l-ar fi pus in acusatiune.
CAP. 3
Despre puterea judecatoresca
ART. 104
Nici ua juridictiune nu se pote infiinta de cat in puterea unei anume
legi. Comisiuni si tribunale estra-ordinare nu se pot crea sub nici un fel
de numire, si sub nici un fel de cuvent. Pentru intregul Stat roman este
ua singura Curte de casatiune.
ART. 105
Juriul este statornicit in tote meteriile criminale si pentru delictele
politice si de presa.
CAP. 4
Despre institutiunile judetene si comunale
ART. 106
Institutiunile judetene si comunale sunt regulate de legi.
ART. 107
Aceste legi vor avea de basa decentralisarea administrtiunei mai complecta
si independinta comunala.
TITLUL IV: Despre finance
ART. 108
Ori-ce imposit este asedet numai in folosul Statului, judetului sau
comunei.
ART. 109
Nici un imposit al Statului, nu se pote stabili si percepe decat numai in
puterea unei legi.
ART. 110
Nici o sarcina, nici un imposit judeten nu se pote aseda de cat cu
invoirea consiliului judeten. Nici o sarcina, nici un imposit comunal nu
se pote pune de cat cu consimtimentul consiliului comunal. Impositele
votate de consiliile judetene si comunale trebue sa primesca
confirmatiunea puterei legiuitore si intarirea Domnului.
ART. 111
Nu se pot statornici privilegiuri in meterii de imposit. Nici o esceptiune
sau micsorare de imposit nu se pote statornici de cat printr-o lege.
ART. 112
Nici un fond pentru pensiuni sau gratificatiuni in sarcina tesaurului
public nu se pot acorda de cat in virtutea unei legi.
ART. 113
In fiecare an Adunarea deputatilor inchea socotelile in voteza bugetul.
Tote veniturile sau cheltuelile Statului trebuesc trecute in buget si in
socoteli. Bugetul se va presenta, tot-dauna cu un an inainte de punerea
lui in aplicare, Adunarei deputatilor si nu va fi definitiv de cat dupa ce
se va vota de densa si sanctiona de Domn. Deca bugetul nu se voteza in
timp util, puterea esecutiva va indestula serviciile publice dupa bugetul
anului precedent, fara a putea merge cu acel buget mai mult de un an peste
anul pentru care a fost votat.
ART. 114
Regularea definitiva a socotelilor trebue sa fie presentata Adunarei cel
mai tardiu in termen de duoi ani de la incheerea fiecarui esercitiu.
ART. 115
Legile de finance se publica in Monitorul Oficial ca si cele-alte legi si
regulamente de administratiune publica.
ART. 116
Pentru tota Romania este ua singura Curte de compturi.
ART. 117
Diferitele fonduri provenite pene acum din case speciale si de care
guvernul dispune sub diferite titluri, trebue sa fie coprinse in budgetul
general al veniturilor Statului.
TITLUL V: Despre puterea armata
ART. 118
Tot Romaanul face parte sau din armata regulata, sau din militii, sau din
garda cetatenesca, comform legilor speciale.
ART. 119
Militarilor nu se pot lua gradurile, onorele si pensiunile, de cat numai
in virtutea unei sentinte judecatoresci si in casurile determinate de
lege.
ART. 120
Contingentul armatei se voteaza pe fiecare an. Legea care fixeza acest
contingent, nu pote avea tarie pe mai mult de cat pe un an.
ART. 121
Garda cetateana este mantinuta in Statul Romaniei. Organisatiunea ei eeste
regulata de ua lege speciala.
ART. 122
Numai in virtutea unei legi, se va putea mobilisa garda cetatenesca.
ART. 123
Nici ua trupa streina nu va putea fi admisa in serviciul Statului, nici
ocupa teritoriul Romaniei, nici trece pe el de cat in puterea unei anume
legi.
TITLUL VI: Dispositiuni generale
ART. 124
Colorile Principatelor-Unite urmeza a fi Albastru, Galben si Rosu.
ART. 125
Orasul Bucuresci este capitala Statului Roman si resedinta guvernului.
ART. 126
Nici un jurament nu se pote impune cuiva de cat in puterea unei legi care
hotarasce si formula lui.
ART. 127
Nici ua lege, nici un regulament de administratiune generala, judetena sau
comunala nu pot fi indatoratore de cat dupa ce se publica in chipul otarat
de lege.
ART. 128
Constitutiunea de facia nu pote fi suspendata nici in total, nici in
parte.
TITLUL VII: Despre revisuirea Constitutiunei
ART. 129
Puterea legiuitoare are dreptul de a declara ca este trebuinta a se supune
revisiunei dispositiunile din Constitutiune anume aretate. Dupa acesta
declaratiune, citita de trei ori din 15 in 15 dile in sedinta publica si
primita de ambele Adunari, acestea sunt disolvate de drept si se convoca
altele in termenul prescris de art. 95. Adunarile cele noui proced in
acord cu Domnul la modificarea punturilor supuse revisiunei. In acest cas
Adunarile nu pot delibera deca cel pucin duoe treimi a membrilor din cari
se compun nu sunt presenti, si nici ua schimbare nu se pote adopta deca nu
va intruni cel pucin duoe treimi ale voturilor.
TITLUL VIII: Dispositiuni transitorii si suplimentare
ART. 130
Din diua punerei in vigore a Constitutiunei de facia sunt abrogate tote
dispositiunile de legi, decrete si reglemente si alte acte contrarii cu
cele asedete de ea.
ART. 131
Consiliul de Stat va inceta dea esista indata ce se va vota legea menita a
prevedea autoritatea chiamata de a-l inlocui in atributiunile sele. Curtea
de casatiune va pronuncia ca si in trecut asupra conflictelor de
atributiuni.
ART. 132
Se vor face in cel mai scurt timp legi speciale privitore la objectele
urmatore:
1) Asupra decentralisarei administrative.
2) Asupra responsabilitatei ministrilor si celor alti Agenti ai puterei
esecutive.
3) Asupra mesurelor celor mai nemerite pentru a stavili abusul cumulului.
4) Asupra modificarii legei pensiunilor.
5) Asupra conditiunilor de admisibilitate si de inaintare in functiunile
administratiunei publice.
6) Asupra desvoltarei cailor de comunicatiune.
7) Asupra esploatarii minelor si padurilor.
8) Asupra fluviilor si riurilor navigabile sau flotabile.
9) Asupra organisatiunei armatei, drepturilor de inaintare, de retragere
si asupra diferitelor positiuni ale oficerilor.
10) Asupra justitiei militare. Se vor revisui tote codicele si legile
esistente spre a se pune in armonie cu Constitutiunea de facia.
ART. 133
Nealienabilitatea pamenturilor fostilor clacasi in timpul de 20 ani
prevedut prin legea rurala, este mantinuta. Promulgam acesta lege, ordonam
ca ea sa fie investita cu sigiliul Statului si publicata in Monitor. Dat
in Bucuresci, in 30 Iuniu, anul 1866. CAROL
Joi, 9 Februarie 2012
